duminică, 16 ianuarie 2011

New storyyy! :X

Heeei :)

N-am putut rezista, si deja m-am apucat de tradus o noua poveste :D:">.

Se numeste Povestirile Unui Fermecator Hot De Camionete, si o recomand din tot sufletul :X. E minunata, si avem de a face cu un Edward carismatic, amuzant, incredibil de sexy ca de obicei (8->), si cu o Bella temperamentala, implicand o relatie cu scantei!

Povestea e diferita de Reassigned Identity, putem spune ca e ceva mai...normala, si o gasiti aici, si sper sa va placa la fel de mult cum mi-a placut si mie :)

marți, 11 ianuarie 2011

Epilog

-BPOV-

"Iubire?" a soptit cineva cu vocea ragusita, sarutandu-mi ceafa. "Iubire, trezeste-te."

M-am rasucit, ingropandu-mi capul si mai tare in perna mea.

"Inca cinci minute." am mormait.

El a chicotit.

"Nup."

Am gemut, deschizand un ochi.

"La multi ani." a ranjit el.

Eu am zambit, muscandu-mi buza. Nu-mi venea sa cred ca trecuse un an intreg de cand ma casatorisem cu Edward. Inca il iubeam, nu la fel de mult ca la inceput, ci mai mult. Ma tinusem de promisiunea pe care i-o facusem la nunta. Aveam sa-l iubesc pentru totdeauna, si mai mult. In fiecare zi facea ceva ca sa ma faca sa-l iubesc si mai mult. Nu stiu, unii ar spune ca eram doar niste proaspat casatoriti prostuti. Dar stiam ca nu era asta. Era doar magia lui SSA.

"La multi ani." am murmurat si eu.

El mi-a sarutat obrazul si zambetul i s-a largit. Apoi mi-a sarutat celalalt obraz, lobul urechii, apoi buzele. M-a lasat fara aer chiar si asa, cu respiratia de dimineata si ravasindu-mi parul.

"Ti-am luat ceva." a spus el, ridicandu-se intr-un cot, proptit in perna.

Eu mi-am incretit nasul.

"Nu." am spus eu ferma."Am promis. Fara cadouri."

El si-a dat ochii peste cap.

"Tu ai ascultat?" a ridicat o spranceana.

Ei bine, cu asta ma prinsese.Sigur ca ii luasem ceva. Era prima noastra aniversare!

A chicotit.

"Asa credeam si eu." mi-a sarutat el nasul. "Deci si eu am voie sa-ti fac un cadou."

Am oftat, intorcandu-ma pe spate.

"Bine."

"Nu fi asa entuziasmata." a gemut el.

"Poti sa ti-l dau eu prima?" m-am bosumflat.

Nu parea prea multumit de conditia mea, dar in cele din urma a cedat, incuviintand din cap. Am ranjit, sarutandu-l inainte sa sar din pat.

Am cotrobait prin sertarul de la noptiera mea si in sfarsit am scos de acolo ceea ce ascunsesem de el timp de trei luni bune.Da, incalcasem regula noastra in legatura cu cadourile fara macar sa stau pe ganduri. I-am intins-o, simtindu-ma brusc timida.

El m-a privit cu sprancenele ridicate inainte sa ma traga la el in poala si sa-si incolaceasca bratele in jurul meu.

"Uite." a spus el. "Asa e mai bine."

Am chicotit.

"Deschide-l." l-am indemnat eu. "Deschide-l."

"Bella Cullen e cumva entuziasmata in legatura cu cadouri." m-a intrebat el cu soc prefacut.

Am chicotit din nou.

"Pur si simplu iti place sa folosesti numele meu de familie, nu-i asa?"

A incuviintat din cap, jucandu-se cu parul meu in timp ce-si odihnea barbia pe umarul meu. "Dap." a spus el.

Am ras.

"Oh, Bella." a respirat el in timp ce se uita la cadoul acum despachetat din mana sa. "E perfect, iubire."

Am zambit, mandra de mine insami. Ii luasem un ceas de buzunar, atarnat de un lant alb-auriu, ca acela de care imi povestise. Banuiesc ca si tatal lui avea unul de care isi amintea de cand era tanar, inainte ca el sa moara. Abia asteptam sa il intoarca si sa vada ce cuvinte gravasem pe el. "Te iubesc din toata inima si din tot sufletul, SSA." Bijutierul ma privise amuzat cand i-am spus asta, dar pur si simplu a ridicat din umeri, zambind nevinovat.

"Randul meu." a spus el entuziasmat, sarutandu-mi gatul inainte sa ma indeparteze usor incat sa-mi poata da cadoul.

Mi-am indreptat postura pe pat, urmarindu-l cum cotrobaia prin spatele dupalupui. Era la bustul gol, doar in boxeri. S-ar putea sa fi oftat putin.

"Te holbezi la mine, doamna Cullen?" a intrebat el, sunand amuzat, fara sa se intoarca.

Am icnit, prefacandu-ma jignita.

"Eu?" am intrebat, punandu-mi inocenta mainile peste piept.

El m-a privit peste umar din directia dulaputul si mi-a zambit, facandu-ma sa rad.

"Da." am recunoscut. "Da, asta faceam."

El si-a scuturat capul, dandu-si ochii peste cap in ciuda zambetului de pe fata si s-a intors la pat cu un pachet impachetat, lung.

"Ai o problema cu asta?" l-am tachinat eu.

El a incuviintat grav din cap.

"O, da." a spus el cu o figura serioasa. "De fapt, ma face sa ma simt foarte incomod."

Am chicotit, intinzand mainile dupa cadou.

"Daca e ceva scump, o sa-si spun lui Em de la ce vine SSA." l-am avertizat eu.

El s-a crispat.

"Nu e." m-a asigurat el.

Am zambit, destul de fericita, si am despachetat cadoul.Respiratia mi s-a oprit cand am vazut ce era. Era o rama de fotografie lunda, de lemn, cu lucraturi fine, elegante. Era frumoasa, dar nu asta o facea speciala. Erau trei poze diferite care ocuparu spatiul dintre laturile ramei. Una dintre ele era acea fotografii de familie pe care o facusem in prima saptamana cand m-am mutat in Forks, la familia Cullen. Toti eram acolo. A doua era acea fotografie cu Edward si cu mine sarutandu-ne pe care fotograful o facuse inainte ca intreaga incapere sa fie evacuata. A treia era o fotografie de la nunta noastra. Era primul nostru dans. Edward ma tinea aproape si smaraldele ii mocneau in acel fel nedrept care ma ametea. Eu eram flatata si radeam de ceva ce-mi spusese el. Ochii nostri pareau ca erau prizonieri unii altora. Acea fotografie radia iubire.

"Edward." am icnit eu. "E frumos."

El a expirat aerul pe care il tinea asteptandu-mi reactia. Om prostut! Chiar crezuse ca n-o sa-mi placa la nebunie? Am pus rama cu blandete pe noptiera de langa pat si apoi m-am aruncat la el, incolacindu-mi bratele in jurul gatului sau.

"O ador." am spus eu, sarutandu-i toata fata.

El a chicotit, asezandu-ma tandru pe pat. Statea in fata mea, privindu-ma intens.

"Te iubesc, Isabella Marie Cullen." a spus el reverential.

"Si eu te iubesc." am raspuns eu automat. N-as putea sa iubesc niciodata pe nimeni cum il iubeam pe el. Inca ma rodea ca totul incepuse cu mine aflandu-ma la locul nepotrivit in momentul nepotrivit. Cum putea ceva atat de minunat sa inceapa cu ceva atat de ingrozitor?

"Trebuie sa ne intalnim cu parintii mei pentru micul dejun." a spus el.

Mi-am incretit nasul, oftand. Sigur ca-i iubeam pe Carlisle si pe Esme, dar mai degraba as fi stat aici cu Edward toata ziua. La urma urmei, isi luase toata ziua libera de la spital.

Era ca si cum imi putea citi gandurile. Ochii lui s-au intunecat si a inspirat adanc.

"Un mic dejun foarte scurt." s-a corectat el. "O sa le dam vestile apoi ne intoarcem acasa."

Am incuviintat vesela din cap. El si-a trecut mainile prin par si m-a privit ca si cum dezbatea ceva.

"Avem vesti pentru ei." i-am amintit eu, impingandu-l usor inapoi.

El a oftat.

"Un mic dejun rapid." a strigat el dupa mine in timp ce intram in baie.

Eu am chicotit.

Edward era gata chiar de dinainte sa ies eu din baie dupa dus, cu numai un prosop infasurat in jurul trupului. Purta o bluza alba, stramta, cu manecile ridicate pana la coate, si blugii lui inchisi la culoare ii atarnau pe solduri intr-un mod care ar trebui sa fie ilegal.

"Esti atat de fumoasa." a spus Edward, privindu-ma cu adorare.

"Ma gandeam la acelasi lucru despre tine." am recunoscut eu.

El a chicotit, sarutandu-ma din nou. A zambit peste buzele mele in timp ce eu ii prindeam parul in maini.

"Micul dejun." a soptit el.

"Nu mi-e foame." am mormait, sarutandu-i maxilarul.

El a chicotit.

"Pregateste-te." a spus el ferm, indepartandu-ma delicat. Eu m-am bosumflat si m-a mai sarutat o data, cast, indepartandu-se inainte ca eu sa pot adanci sarutul.

"Trebuie sa mananci." mi-a amintit el.

M-am incruntat. Putea fi prea protector cu mine cateodata, jur. Nu mai trebuia acum sa se ingrijoreze in legatura cu fostul iubit criminal. Dar asta nu insemna ca nu trebuia sa se ingrijoreze despre nivelul scazut de glucoza in sange. Oh! Ce oroare!

El s-a aplecat, sarutandu-mi stomacul prin prosop.

"Ingerasului nostru s-ar putea sa-i fie foame." a spus el, mai mult stomacului decat mie de fapt. N-am putut sa opresc zambetul larg ce mi se intindea pe fata.

"Nu-i asa, bebelusule?" a intrebat el, trecandu-si degetele cu dragoste peste burta mea. "Spune-i mamei. Spune, 'Imi e atat de foame, mami'."

"Bine." am ras eu, indepartandu-l jucausa. Nu juca corect folosind copilul! "Trebuie sa ne pregatim."

El a zambit la folosirea mea de plural.

"Si trebuie sa le spunem lui Esme si lui carlisle ca vor fi bunici."

Edward a incuviintat din cap,ranjind ca un idiot.

"Pariez pe 20 ca mama plange." a strigat el in timp ce eu ma imbracam.

Mi-am dat ochii peste cap.

"Nu voi lua parte la pariurile tale." am strigat eu inapoi. "Suna-i pe Em si pe Jasper pentru asta."

El si-a bagat capul pe usa, facandu-si timp sa ma priveasca in timp ce-mi trageam tricoul peste cap. Am pocnit din degete si el di-a dres glasul, privindu-ma din nou in ochi.

"As face-o, draga." a spus el. "Dar nici ei nu vor sti pana la micul dejun."

Abia asteptam sa le spun lui Rose si lui Alice. Aveau sa innebuneasca! Eu si Edward nu fusesem prea incantati in legatura cu un mic dejun de aniversare la inceput, dar apoi am decis ca ar fi fost momentul perfect sa le spunem de sarcina.

"In regula." am spus eu, entuziasmandu-ma acum. "Sa mergem!"

***

"Bella." m-a imbratisat Esme in timp ce intram in restaurant.

"Buna dimineata, mama." m-am imbujorat eu. Insistase sa-i spun asa, dar pentru mine inca suna ciudat. Carlisle statea langa sotia sa, zambindu-ne bland.

"Buna dimineata, Bella." m-a salutat el.

Edward si-a aluencat mana in jurul taliei mele.

"Pe tine te plac mai mult." s-a bosumflat el.

Esme l-a batut pe umar.

"Buna dimineata, fiule."

"Buna dimineata, mama." a chicotit el.

"Bellie!" Stiam vocea asta. "Fratioare!"

"Emmett," l-am salutat eu, razand. Era un lucru bun ca era dimineata si restaurantul era aproape gol pentru ca fratele meu cel mare intotdeauna facea o scena.

Am salutat si restul familiei, Alice si Jasper fiind zambitori si fericiti, proaspat intorsi din luna lor de miere din Fiji.

"La multi ani, bro!" s-a entuziasmat Emmett. Abba statea la el in poala, parand foarte somnoroasa. Stiam din cauza noptilor cand a dormit cu mine si cu Edward ca nu era o persoana foarte matinala, spre deosebire de taticul ei. Cel putin, eu si Edward eram amandoi adeptii somnului pana tarziu, deci copilul clar avea sa fie greu de clintit dimineata.

"Mersi, Em." a zambit Edward, punandu-si mana pe spatarul scaunului meu.

"Le putem spune?" i-am soptit eu. El a chicotit, aplecandu-se mai mult spre mine.

"Nu vrei sa asteptam pana ce toata lumea va fi mancat, iubire?" a intrebat el.

Eu m-am incruntat. Eram prea entuziasmata acum ca sa pot manca. Ca sa nu mai spun ca avusesem ceva probleme in a tine secrete in ultimul timp. Daca evam sa vars clatitele ca familia mea sa vada ca voiam ca ei sa stie nu era vina mea.

"Eddie si Bells au un secret!" a cantat Emmett, ridicand din sprancene la noi. Rosalie a oftat, lasandu-se pe spate ca si cum nu avea chef sa mai fie deranjata de prostelile sotului ei. Dap, Abby cu siguranta mostenise somnolenta de la mama ei.

"Nu e frumos sa susotesti." ne-a amintit Abby somnoroasa. Nici macar nu s-a obosit sa-si ridice capul de pe umarul lui Emmett. A vorbit ca si cum asta era ceva ce auzise personal de cateva ori inainte. M-am strambat la ea si ea a chicotit.

Edward s-a uitat la mine si eu am incuviintat din cap, apoi eu am zambit.

"Ei bine, aveam de gand sa asteptam pana ce toata lumea manca sa va spunem." a inceput el, trasand cercuri imaginare pe umarul meu cu degetul mare. "Dar ma indoiesc ca vreunul dintre noi va putea sa suporte intregul mic dejun fara sa lase ceva sa-i scape."

Toti ochii au zburat pe mine si eu am rosit.

"E gravida!" a tipat Alice. Ochii lui Rose s-au marit.Emmett a scos un vuiet si Jasper s-a uitat la Edward pentru confirmare.

"Doamne, Ali." am chicotit eu. "Multumesc ca ne-ai furat bomba."

Ea a chicotit, aruncandu-se la mine ca sa ma imbratiseze.

"Cat timp de sarcina ai?" a intrebat ea. "Cand ai aflat? Pot sa organizez o petrecere pentru bebelusi?"

Eu am ras.

"Am aflat saptamana trecuta." am spus. "Am doua luni." Am ignorat intentionat ultima intrebare si am sperat ca o sa renunte la idee, cel putin deocamdata.

"Ai aflat acum o saptamana?" a intrebat ea, incruntandu-se. "Si abia ne-ai spus?"

Mi-am dat ochii peste cap.

"Am vrut sa vorbim mai intai cu doctorul." am spus eu. "Ca sa ne asiguram."

"Si e sigur." a zambit Edward mandru, si eu i-am zambit inapoi.

"Asta e atat de minunat." a pufnit Esme. Ochii ei se umezeau si Edward m-a inghinotit usor cu cotul, privindu-ma astfel incat sa inteleg ca el castigase pariul. Eu l-am sarutat pe obraz.

"In regula." am soptit. "Tu castigi."

El pur si simplu mi-a zambit.

"Voi fi din nou bunica!" Acum Esme plangea de-a binelea.

"Renee stie?" a intrebat ea. "Chiar vorbeam despre asta zilele trecute la telefon, stii. Va fi incantata."

"Tu si Renee vorbeati despre cand credeati ca Bella va ramane insarcinata la telefon?" a intrebat Edward. "Asta e...ciudat."

Esme s-a uitat urat a el.

"E perfect normal." a insistat ea. "Suntem doar entuziasmate."

Am ras. Perfect normal. Coreect.

"O sa-i spunem cand ea si Charlie ne vor vizita saptamana viitoare." am raspuns eu, si Edward mi-a sarutat tampla.

"Ma bucur atat de tare pentru voi, copii." a spus Carlisle cald.

"Multumesc." am spus eu fericita. Si eu ma bucuram pentru noi!

"Trebuie sa facem cumparaturi pentru copil, Bella." aproape ca m-a implorat Rose. Era treaza acum. La fel si Abby. Aproape ca topaiau in acelasi timp.

Toata oumea a continuat sa tot vorbeasca in timoul micului dejun si inca mult timp dupa ce chelnerul ne-a luat farfuriile goale. M-am felicitat ca reusisem sa termin de mancat tot. De fapt, chiar furasem cateva muscaturi din tarta cu capsuni a lui Edward. Toata lumea ne-a spus pe rand cat de adorabil avea sa fie cel mic si Carlisle si-a petrecut tot timpul intrebandu-ma cum ma simteam, discutia tipica pentru un medic.M-a intrebat despre greturile mele de dimineata si Esme m-a intrebat despre culori si nume. Alice si Rosalie intrebau cand aveam sa mergem la cumparaturi. Dupa ce Jasper si Emmett m-au felicitat si ei cum se cuvine si am primit cate o imbratisare de la amandoi, au vorbit incet cu Edward. Din imbujorarea sa imi dadeam seama ca nu voiam sa iau parte la discutie. Imi puteam doar imagina tachinarea. Erau acele 'glumite' cu care ne-au asaltat inca de cand ne intorsesem din luna de miere si ma bucuram ca vorbeau in soapta.

Carlisle a platit pentru tot. Insistase. "Pana la urma,asta e o celebrare!" a spus el. Eu doar ii priveam pe toti, familia asta minunata din care imi doream sa fi facut parte toata viata mea. Dupa tot ce traisem, lucrurile se indreptau in sfarsit. Aveam o familir, care se inmultea. Aveam un sot fermecator, amuzant, bland, sensibil, sexy. Viitorul se arata luminos si eu ma imbaiam in acest sentiment, unul pe care nu-l mai cunoscusem inainte. Pentru ca acum aveam persoane cu care sa-l impart.

"Te simti bine, iubire?" a intrebat Edward oarecum ingrijorat. El s-a plimbat privirea de la stomacul la fata mea. Imi puteam doar imagina cat de grijiuliu avea sa devina cand bebelusul avea sa fie cu noi. I-am batut bratul, aplecandu-ma ca sa-l sarut.

"Nu s-ar putea mai bine." am spus eu. Si era mai adevarat decat ar sti el vreodata.

___________________________________________

The end...Sper ca tuturor le-e placut :). Eu m-am simtit bine traducand aceasta poveste, si chiar cred ca si voua va e la fel de draga ca si mie :)

Si ca surpriza, in curand ma voi apuca atat de scris, cat si de tradus o noua poveste la fel de grozava ca Reassigned Identity :>

Va rog, nu va zgarciti la comentarii :)

Pupici :*:*:*

Dienutza