Lui Alice intotdeauna ii reusea tot ce-si propunea. Voia ca nunta sa iasa perfecta in timp ce eu 'o ajutam cu planurile' -ceea ce insemna sa stau cu ea in timp ce-mi vorbea despre ce avea de gand sa fac. Am invatat ceva despre viitoarea mea sora. Era o ciudata obsedata de control. Dar una care stia cum sa puna lucrurile la punct. Si avea gusturi excelente.
Existau cateva lucruri carora a trebuit sa le spun 'nu' de la bun inceput. De exemplu, voia sa fie eliberati porumbei chiar in momentul in care spuneam 'da'. Hmm...Nu prea cred.Si vooa ca tortul sa fie o chestie de ciocolata cu cinci etaje cu toping de vanilie. Ar fi trebuit sa aba inimioare de afine peste tot. Chiar credea ca uitasem de tortul pe care-l alesesem eu cu Edward?
Ma costase mult efort sa o aduc la compromis. In majoritatea cazurilor, efortul fusese in zadar. Dar reuseam sa o conving asupra lucrurilor care mi se pareau cu adevarat importante, chiar daca era nevoie ca eu, Edward si Rose sa ne certam cu ea. Si mai erau lucruri in privinta carora eram in totalitate de acord...cum era rochia.
"Asta chiar o sa-l lase pe Edward fara cuvinte." a murmurat Rose.
Am zambit, uitandu-ma la oglinda in care imi vedeam reflectia mea imbracata in rochie. Chiar era 'acea rochie', oricat de cliseic ar suna asta. Trebuia sa-mi fac planrui sa petrec ceva mai mult timp cu Emmett si Jasper cand ne intorceam din luna de miere pentru ca faptul ca-mi petrecusem ultimele trei luni planificand nunta cu Alice si Rosalie nu-mi facusera bine. Sunam aproape ca...o fata normala acum. Neaparat trebuia sa-mi petrec putin timp cu noii mei frati.
"Si acum nu e niciun microfon ca el sa va auda spunand asta." am murmurat eu, mai mult decat recunoascatoare pentru asta desi inca ii puteam auzi tachinarea din voce din ziua aceea -'Inca nu am vazut-o. Va tebui sa astepti sa raman fara cuvinte.' Oare avea sa-i placa?
"Ce?" au chitait amandoua.
M-am intors spre ele cu o spranceana ridicata.
"Ce microfon?" a cerut Alice sa stie, cu mainile puse in solduri.
Am chicotit. Uneori uitam ca desi ele stiau totul despre misiune, nu cunosteau toate detaliile. Erau amuzante cand aflau si profunzimile acestei misiuni. De cele mai multe ori, Emmett era cel prins cu garda jos de cat era de 'uimitor de smecheras micutul sau frate'. De prisos sa spun ca acum il vedeau pe Edward intr-o lumina cu totul si cu totul noua.
"Microfonul care era deghizat in brosa." am explicat eu.
"O brosa?" a murmurat Rosalie, strangandu-si buzele in timp ce se gandea.
"Imi amintesc brosa aceea!" a strigat Alice."Era atat de draguta. Era un microfon?"
Am incuviintat increzuta. Nu suspectasera absolut nimic!
"Ce, n-a avut incredere in noi nici macar pentru o seara?" s-a aprins Rose. Alice si-a ingustat ochii ca aprobare.
Am inghitit in sec.
"A avut incredere in voi." am explicat eu, jucandu-ma nervoasa cu degetele. Da, imi iubeam viitoarele surori dar puteau fi inspaimantatoare cateodata. Ca acum. "Trebuia sa se asigure ca nu stricam totul spunand ceva ce nu trebuia cand nu era el acolo. Deci a ascultat in timp ce statea la o distanta sigura, doar ca sa se asigure."
Amandoua au clipit.
"Supraveghere." am aparat eu.
"Mie-mi suna ca si cum nu putea sa te lasa putin timp singura nici macar atunci." a pufnit Rosalie.
Am chicotit si ele si-au dat ochii peste cap.
"Ne-a ascultat conversatiile." a spus Alice, gandindu-se. "Dar nu a putut vedea rochia, nu-i asa?"
Si-a ingustat ochii si Rose si-a pus mainile pe solduri.
"Nu." am raspuns eu repede. "N-a putut vedea nimic. Era doar un microfon."
"Bun." a decis Alice. "Pentru ca n-are voie sa te vada in rochia asta inainte de nunta."
M-am incruntat.
"Dar eu am voie sa-l vad acum, nu?"
S-a uitat la mine ca si cum tebuia sa fiu nebuna. 'Ai purtat o brosa care era de fapt microfon astfel incat fratele meu agent secret sa poata auzi orice amenintare si sa dea buzna ca sa-ti salveze viata? O, bine.' Dar vreau sa-mi vad logodnicul inainte sa spun 'da' si ele innebunesc!
"Cu siguranta, nu." si-a scuturat ea capul.
"In niciun caz." a fost Rose de acord in acelasi timp.
Ochii mei s-au marit. Nu puteau vorbi serios. Asta patisem eu in timpul orei Bella Barbie. De fapt, cred ca durase mai mult de o ora sa ma aranjeze. Ma torturasera in legatura cu parul, machiajul si rochia inca de cand ajunsesem aici acum trei ore ca sa ma pregatesc pentru nunta. Clipa se apropia si eu simteam ca aveam sa izbucnesc in lacrimi dintr-o clipa in alta. Iar acum nu aveam voie sa-l vad pe Edward? Asta insemna inca o jumatate de ora in plus!
"Va rog?" am incercat eu, bosumflandu-ma.
Rose si-a dat ochii peste cap.
"N-o sa te omoare sa fii departe de el pentru inca putin." a insistat ea. "Si nu ne vinde gogoasa cum ca te panichezi in lipsa lui." m-a avertizat.
Am oftat. La un moment dat, chiar le convinsesem ca dupa tot ce traisem, avea atacuri de panica daca nu era Edward alaturi de mine. Cazusera in capcana si ne lasasera in pace o perioada. Dar banuiesc ca minunile nu tin mult.
"Bine." am sasait eu.
Rose m-a privit banuitoare.
"Oare Isabella Cullen tocmai a fost de acord cu ceva fara sa se certe?"
Mi-am scos limba la ea. Toti ma cunosteau ca Bella Cullen si li se parea aiurea sa ma numeasca Swan daca aveam sa il schimb iar in Cullen in scurt timp.
"As castiga?" am incercat eu.
Rosalie si Alice zambeau increzute.
"Nup."
Ma intreb daca Edward indurase tot ce indurasem si eu in dimineata asta. Probabil ca nu. Emmett si Jasper il ajutau sa se pregateasca. Probabil isi facuse dus, isi aruncase smochingul pe el, si isi periase parul. Fara nicio indoiala, Emmett facuse glume despre luna noastra de miere care il faceau pana si pe SSA sa roseasca. Si Jasper avea sa se amuze in coltul lui. Aproape ca-mi doream sa fiu acolo.
"Deci, eu si Jazz mergem primii." a inceput Alice din nou cu tonul ei profesional. "Apoi Rose si Emmett. Abby va urma cu florile si apoi tu iti faci marea intrare."
Am facut o grimasa.
"Sper doar sa nu ma impiedic." m-am plans eu.
Rose m-a privit compatimitoare.
"Il vei avea pe Charlie." m-a asigurat Alice. "El nu te va lasa sa cazi."
Am oftat. Trebuia sa-i amintesc sa ma tina bine, pentru ca noaptea trecuta visasem ca picam in nas in mai multe feluri decat stiam ca e posibil sa cazi. De fiecare data ma trezeam cu o imbujorare stanjenita care-l facea pe Edward sa chicoteasca. El clar nu avea nevoie de somn. Ma privise dormind toata noaptea.
Charlie fusese surprinzator de sustinator in legatura cu nunta, si chiar ma ajutase sa-i spun mamei dupa trei luni in care nu vorbisem cu ea ca ma casatoream. Asta fusese interesant. Ea credea ca inca ma intalneam cu Jacob. Charlie refuzase sa spuna ceva, in ajutor sau in detriment, cand era vorba de Jacob. Pur si simplu isi inclesta maxilarul si parasea camera. Edward arata ca si cum voia sa faca si el asta, dar nu a facut-o dupa ce l-am implorat din priviri. I-am spus ca am despartisem de Jacob si la scurt timp dupa aceea l-am cunoscut pe Edward, dupa ce ma salvase de un hot. Dintr-un motiv anume, era foarte mandru de povestea asta si eu am reprodus-o in detaliu. "Si te casatoresti cu el dupa doar trei luni?" a intrebat ea conspirativa. Eu pur si simplu am zambit. "Nu lasi sa-ti scape cineva care ti-a salvat viata." am explicat eu. A fost destul de fericita sa accepte asta. Chiar a venit aici cu cateva saptamani mai devreme pentru a ajuta cu ultimele detalii legate de nunta si sa petreaca ceva mai mult timp cu mine. Desi a petrecut o gramada de timp cu Cullen-ii. Ea si Esme erau acum cele mai bune prietene. Eram fericita si ca venise Charlie, pentru ca ma cam simteam aiurea pentru Carlisle, care se alesese cu 'mamele' pe cap.
"Arati atat de draguuuta, matusico!"
Am zambit la Abby, care tocmai intrase in camera.
"Nu ma uit!" a strigat Emmett, cu o mana la ochi si cealalta ridicata in semn de inocenta. "Abs doar le cauta pe fete."
Rose si-a dat ochii peste cap.
"Vino aici, iubito." si-a deschis ea bratele pentru Abby, iar ea s-a aruncat in bratele mamei. Arata adorabila in rochita ei cu floricele.
"Multumesc, Abby." am spus eu, trecandu-mi mainile peste partea din fata a rochiei.
Ea mi-a zambit.
"Unchiu' Eddie e agitat." a soptit ea, ochii stralucindu-i simtindu-se utila.
Bine. Recunosc. O trimisesem sa-i spioneze pe baieti pentru noi.
"Serios?" am soptit eu inapoi. "De ce?"
Ea a chicotit si a ridicat din umeri.
"I-am spus ca esti foarte frumoasa." a spus ea mandra, si eu am rosit.
"Abby McCarty!" a mustrat-o Rose, cu soc prefacut. "Ne spionezi pentru ei?"
Abby a incuviintat din cap, catusi de putin rusinata de asta.
"Abby!"
Emmett se prapadea de ras in hol, in timp ce noi toate ii trimiteam priviri pline de rautate pe care el nu le putea vedea.
"Nu e corect." m-am bosumflat eu la nepoata mea.
Ea a zambit.
"Unchiu' Eddie m-a rugat sa-ti zic..." s-a incruntat, incercand sa-mi aminteasca mesajul pe care il avea de transmis.
"In dragoste si in razboi totul e permis." a terminat Emmett pentru ea.
Alice a aruncat cu ceva spre usa, cu o incruntatura care, in mod surprinzator, era exact ca a lui Abby.
"Iesi de aici, Emmett!" i-a ordonat ea.
Toate i-am auzit ecoul rasului de-a lungul holului, plaind in timp ce se apropia de camera unde se pregateau baietii de la primul etaj.
"Nu ne poti spiona." i-a spus Alice lui Abby. "E vorba de loialitate."
Abby a clipit, neintelegand.
"Fetele sunt unite." a explicat Rose.
"Oh." a incuviintat ea din cap, fastacindu-se in bratele mamei ei pana ce aceasta a pus-o jos, sarutand-o pe crestetul capului.
"Imi pare rau." a spus ea, uitandu-se la mine cu ochii ei mari.
I-am dat o suvita dupa ureche, sarutand-o pe frunte.
"E in regula, Ab." am asigurat-o. "Ei nu joaca corect."
Ea a incuviintat din cap, fiind de acord cu orice o scotea din belea.
"Esti pregatita?" a intrebat-o Alice.
Ea a incuviintat din cap.
"Eu o sa arunc florile." a spus mandra.
Rose i-a zambit.
"Dar nu la oameni." i-a reamintit Alice. Da, neintelegerea era din cauza lui Emmett. Abby n-a mai fost la fel de incantata ca era implicata in nunta cand a realizat ca nu trebuia sa acopere invitatii cu petale. Ursul prostovan ce avea sa-mi fie frate.
Abby a pufnit, dandu-si ochii peste cap la matusa ei.
"Stiu." a raspuns ea intepata. Rose a plesnit-o peste fund.
"In regula, doamnisoara Atitudine." a spus ea. "Arunci petalele usor pe podea astfel incat matusa Bella sa mearga pe ele."
Abby s-a uitat la mine.
"De ce mergi pe flori?" m-a intrebat ea.
Am ridicat din umeri.
"Matusa Alice ma obliga." i-am explicat.
Ea a incuviintat din cap. Pana si Abby era constienta ca uneori asta e tot ce trebuie adaugat.
"Face asta pentru ca e o traditie." m-a corectat Alice.
Eu si Abby ne-am uitat una la alta. Uneori ma speria faptul ca singura mea aliata in toata chestia asta era o fetita de trei ani. Dar banuiesc ca era o fata foarte inteligenta.
"E timpul, Bells." si-a bagat Charlie capul ezitant pe usa.
"Suntem gata, Charlie." l-a asigurat Alice.
Abby m-a imbratisat repede si a prins-o pe Rose de mana astfel incat sa se intalneasca cu baietii si sa coboare.
"Bafta, surioara." mi-a soptit Rose.
Am zambit larg. Stiam ca facea asta sa se distreze pe seama mea, ca era ziua mea cea mare, dar imi placea cum suna asta. Aveam mai mult decat sperasem vreodata sa am. Il aveam pe tatal meu, pe Renee si pe Phil -singura familie pe care o avusesem vreodata. Si apoi aveam familia Cullen, socrii mei, cele doua noi surori si cei doi frati bufoni, si o nepotica adorabila. Si bineinteles, il aveam pe Edward. Pentru totdeauna. Asta era suficient cat sa ma faca fericita pentru restul vietii mele. Nu mai aveam nevoie de altcineva cand eram cu Edward.
"Nu uita sa tii bine de ea, Charlie." i-a amintit Alice, sarutandu-l pe obraz.
El a rosit, incuviintand din cap.
"Asa o sa fac, Alice."a mormait el.
Inca nu-i placea sa-si arate emotiile, dar cu familia Cullen, mai ales cu Alice, asta nu era posibil. Se descurca putin mai bine la asta, dar inca il facea sa se simta extrem de incomod.
"Ne vedem acolo jos, Bella." a cantat ea, zambindu-mi larg.
Am ras.
"Ne vedem acolo jos, Alice." am tachinat eu.
Ea mi-a facut cu ochiul, apoi a disparut.
"O sa ma asigur ca Eddie nu fuge." a strigat ea in timp ce se indepata pe hol.
Mi-am dat ochii peste cap.
"Edward are indoieli?" a intrebat Charlie, parand ingrozit.
Am chicotit.
"Nu, tata." am spus eu. "Alice doar ma tachineaza."
S-a incruntat, dar apoi pur si simplu a ridicat din umeri.
"Esti pregatita pentru asta, scumpo?" m-a intrebat el, uitandu-se peste umar la usa.
Am inspirat adanc. Asta era. Acesta era literalmente inceputul restului vietii mele. In sensul cel bun, desigur. Eram incantata.
"Dap." am spus eu vesela.
El a chicotit.
"Ce s-a intamplat cu planurile tale de a nu te casatori niciodata?" m-a tachinat el, punandu-mi mana in jurul bratului sau si deschizand usa.
"Asta era inainte sa-l cunosc pe Edward." am explicat eu serioasa. Sigur ca nu vrusesem sa ma casatoresc. Inca nu cunoscusem pe nimeni cu care sa vreau sa-mi petrec restul zilelor atunci. Acum, gandul de a nu petrece eternitatea alaturi de Edward era de nesuportat.
"Nu deveni siropoasa cu mine." a mormait el.
Am ras.
"Te iubesc, tata." l-am sarutat eu pe obraz.
El a rosit si si-a dres glasul.
"Si eu te iubesc, Bells." a spus el, batandu-ma pe mana.
Abby ne astepta in capatul scarilor cand am ajuns, ceilalti deja preluandu-si sarcinile.
"Buna, unchiu' Charlie." a spus ea fericita.
Charlie a zambit. Normal ca era nebun dupa ea. Ei toata lumea ii manca din palma.
"Du-te, pustoaico." a chicotit el. "E randul tau."
Ea a incuviintat din cap, incepand sa mearga pe covor. Am observat cu usurare ca oaspetii erau in siguranta de atacurile cu petale. Le arunca pe pamant, cu putin mai multa forta si atitudine decat trebuia.
"Nu ma lasa sa cad, tata." am soptit.
El m-a tinut mai strans.
"Respira adanc." a soptit el inapoi.
Am inspirat de doua ori adanc si muzica s-a schimbat.
"Esti gata?" m-a intrebat el.
Cealalta usa de la living-ul familiei Cullen s-a deschis si atunci am putut prinde o imagine rapida a lui Edward -in capatul covorasului, stand pe platforma mica. Am inghetat. Si-a ridicat privirea exact in momentul in care s-au deschis usile si ochii i s-au marit, apoi cel mai mare zambet pe care il vazusem vreodata i s-a intins pe fata, un ametitor zambet strengar -un zambet adresat exclusiv mie.
"Te iubesc." a mimat el din buze. Multi dintre oaspeti au facut un 'awww' dar eu i-am auzit vag. Brusc, ma alesesem cu un caz grav de atentie limitata. Eram atat de recunoscatoare ca Charlie era cu mine, pentru ca nu sunt sigura ca as fi putut sa-mi iau privirea de la el pentru suficient timp cat sa vad pe unde merg.
"Bells?" a murmurat Charlie, vocea lui parandu-mi atat de indepartata. "Esti gata?"
Edward mi-a facut cu ochiul si eu am clipit, zambind in ciuda imbujorarii proeminente care mi se intinsese pe fata.
"Bella." a spus el putin mai tare. "Scumpo, trebuie sa te misti acum."
Ce? Sa ma misc? Unde sa ma misc? Aa, da. Sa mergem pe covoras. Ooops!
"Nu poti sa ajungi la Edward daca nu te misti." mi-a amintit Charlie, sunand usor enervat. Asta m-a pus in miscare.
A cui a fost ideea de a ma pune sa merg pe covorasul asta? Mi s-a parut ca mi-au luat ore sa ajung la el. Charlie trebuie sa-mi stranga din cand in cand mana, amintindu-mi sa incetinesc. Cred ca era speriat sa nu cad undeva pe covorasul asta si sa o strivesc pe Abby.
Dar in sfarsit ajunsesem. In ochii lui Edward puteam vedea toata iubirea in timp ce Charlie mi-a pus mana in a lui.
"Raneste-o si vei muri." a murmurat Charlie incet astfel incat sa nu mai auda nimeni altcineva. Edward a chicotit incet ca si cum se bucura de o gluma personala si Charlie m-a sarutat pe obraz.
"Chiar te iubesc, fetito." a soptit el.
Mi-a mai zambit inca o data, apoi s-a indreptat spre locul sau. Statea incordat, desigur, langa Renee. Phil statea in cealalta parte a ei, amandoi imi zambeau, dar zambetul lui Renee ii trada si ochii inlacrimati. Deja plangea?
"Esti gata sa faci asta?" a murmurat Edward.
M-am uitat la el. Cum reusisem sa-mi dezlipesc privirea de el pentru suficient timp cat sa-mi verific parintii? Acesta fusese cu siguranta un tribut adus iubirii mele pentru ei.
"Nu incerci sa fugi, nu-i asa, domnule Cullen?" l-am tachinat eu incet.
El s-a incruntat jucaus.
"Acum nu mai ai cum sa scapi de mine, frumoasa mea Bella."
Am zambit, cu siguranta aratand ca o idioata, dar asta nu ma mai deranja acum. Domnul Webber, preotul care ne cununa a inceput sa vorbeasca, si Edward mi-a strans delicat mana, desenand forme pe dosul ei cu varful degetelor. Emmett vrusese sa se ocupe de cununie si e posibil sa fi ras putin cand a propus asta. Bietul Emmett. Era un om atat de bun, desi sentimentele lui ranite s-au vindecat incredibil de repede.
Nu stiu daca domnul Webber a vorbit timp de o ora sau timp de un minut. N-avem nici o idee pentru ca nu auzisem niciun cuvant din ce spusese. Eram recunoscatoare ca Alice angajase pe cineva ca sa inregistreze totul, pentru ca banuiesc ca era ceva ce trebuia sa aud.
Poate pentru ca ma holbasem tot timpul la Edward, fara sa ascult, tot timpul, am fost putin surprinsa cand s-a intors spre mine. A trebuit sa ma intoarca si pe mine, prinzandu-ma delicat de cot, pentru ca fusesem prinsa cu garda jos. A chicotit incet, aratand oarecum increzut.
A repetat ce spusese domnul Webber, apoi cel mai frumos cuvant i-a alunecat pe buze.
"Da."
A vorbit cu atata intensitate, cu atata determinare. Vocea lui a rasunat plina de sinceritate, bucurie, dragoste si fericire. M-a lasat fara aer.
Am simtit cum ochii mi se umpleau de lacrimi. Imi aminteam la e ma gadinsem inainte de atatea ori cand ma luptam cu sentimentele mele pentru el. Putea avea la picioare orice femeie si-ar fi dorit. Ma simteam fraiera doar sperand. Dar el m-a ales pe mine. Ma voia pe mine pentru eternitate. Numai pe mine.
"Isabella Marie Swan, il iei pe Edward Anthony Cullen sa-ti fie sot legitim devodat? Il vei iubi, il vei alina, ii vei fi alaturi, la boala sau la santate, la bogatie sau la saracie, la bine sau la rau, la bucurie sau la tristete, ii vei fi credincioasa pana ce moartea va va desparti?"
Pentru mult timp, toate aceste lucruri pe care tocmai ma intrebase domnul Webber ma speriau. Ei bine, nu neaparat ma speriau. Dar nu intelegeam de ce toata lumea era de acord cu asa ceva. Acum intelegeam.
"Da." am spus eu, o lacrima rostogolindu-se pe obrazul meu.
Edward mi-a sters lacrima de pe obraz cu degetul sau mare, apoi buzele lui erau peste ale mele, ferme si pline de pasiune.
"Domnule Cullen." a spus domnul Webber, cu un zambet in coltul gurii. "Inca n-am ajuns la partea asta."
S-au auzit cateva chicoteli din partea musafirilor, si Edward le-a afisat zambetul lui cel mai inocent. Eu m-am imbujorat.
"Aveti verighetele?" a intrebat domnul Webber.
Emmet s-a apropiat cu un zambet strengar.
"Uite." a soptit el, ridicand o spranceana. "Rosesti din nou, Bellie." a chicotit. "Oare de ce?"
Edward l-a privit plin de repros si Emmett s-a intors la locul lui chicotind.
"Iti ofer acest inel ca pecete a iubirii mele si ca simbol al uniunii noastre." a spus Edward, lasand verigheta sa alunece pe degetul meu. Era aceeasi verigheta din misiune. Da, era mare si pompoasa, dar fusese cu noi inca de la inceput. Era verigheta mea. "Cu acest inel, te iau de sotie."
Mi-a sarutat tandru mana inainte sa-i dea drumul. Inima imi bubuia in piept. Oare avea sa dispara vreodata efectul pe care-l avea asupra mea? O parte din mine spera ca nu.
"Iti ofer acest inel ca pecete a iubirii mele si ca simbol al uniunii noastre." am repetat eu, lasand sa alunece si verigheta lui pe deget. Mainile imi tremurau, dar m-am felicitat pe mine insami ca-mi aminteam toate cuvintele. "Cu acest inel, te iau de sot."
Urma sa-i dau drumul la mana dupa ce inelul se afla in siguranta,dar el mi-a capturat-o inapoi. Mi-am muscat buza inferioara, si o alta lacrima mi-a alunecat pe obraz.
"Prin puterea cu care am fost investit, va declar sot si sotie." a spus domnul Webber. "Acum poti saruta mireasa." a accentuat el. Edward s-a incruntat, dar eu doar am chicotit, insa abia am reusit sa scot vreun sunet pentru ca buzele lui Edward le-au capturat pe ale mele. El a inceput sarutul si tot el a trebuit sa-l si termine. L-am auzit pe Emmett chicotind cand Edward mi-a indepatat delicat mainile din jurul gatului sau.
M-a mai sarutat inca o data repede, delicat, inainte sa-mi zambeasca. Arata ca cea mai fericita persoana din univers, dar eu detineam deja acest titlu.
"E o onoare pentru mine sa spun, desi pentru a doua oara, Edward si Isabella Cullen." a chicotit domnul Webber.
Edward mi-a strans gentil mana si toata lumea a izbucnit in aplauze. Am auzit urale din partea lui Emmett si, in mod surprinzator, a lui Jasper.
"N-o sa-ti dau drumul niciodata, doamna Cullen."a jurat Edward, sarutandu-mi obrazul in lumina bliturilor care ne inconjurau. Edward si Alice cazusera de acord in privinta asta. Cum ne puteam casatori si sa nu ramanem cu fotografii din cea mai importanta zi a vietii noastre? Edward nu concepea asta.
"Te-as urmari daca ai face-o, domnule Cullen." l-am tachinat si eu, zambind.
El pur si simplu a chicotit.
"Bun."
..........................................................................................................................................................................
"Hei, Bellie." a zambit Emmett, aratandu-si gropitele. Gropitele lui insemnau intotdeauna bucluc. Am ridicat o spranceana. "Salut, SSA."
Edward a marait.
Imi scapase odata porecla lui Edward in fata lui Emmett. Nu avea nicio idee ce insemna, dar cand eu m-am rosit violent cand m-a intrebat, a stiut ca era bine. Asta nu l-a oprit de la a incerca sa ghiceasca. 'Sarcastic, stupid si arogant?' a intrebat el, si eu pur si simplu am ras, scuturandu-mi capul.
"Ai nevoie de ceva, Emmie." a intrebat Edward.
El s-a incruntat.
"Vreau doar sa-mi fur sora pentru un dans inainte sa taiati tortul." a spus el.
Eu am zambit.
"Si daca nu sunt dispus sa impart?" s-a bosumflat el, punandu-si mana in jurul taliei mele.
"Atunci ghinion, doctorasule." a spus Emmett, scotand limba la el.
Edward pur si simplu si-a dat ochii peste cap.
"N-o lasa sa cada." si-a avertizat el fratele.
"Si asta nseamna sa nu-mi pui piedica." am spus eu, fixandu-l pe Emmett cu privirea. El mi-a dat un zambet inocent. Da, de obicei si asta insemna bucluc. In sfarsit, si-a tinut mainile ridicata in semn de capitulare.
"Bine, bine." a chicotit el. "O sa fiu cuminte."
Am sfrasit prin a dansa cu toata lumea: Charlie, Carlisle, Jasper, pana si cu Phil o data. Edward m-a furat inapoi dupa aceea si am mai dansat cateva cantece impreuna, cu Abby la Edward in brate in unul dintre ele. Nu o puteam lasa in afara pe nepoata mea, la urma urmei.
Alice chiar planuise totul in detaliu. Dupa apusul soarelui, lumanari au fost aprinse pe fiecare masa si in jurul ringului de dans pentru o aura romantica. Edward si-a ingropat fata in parul meu, capturandu-mi talia cu bratele sale pe la spate in timp ce eu ma holbam la decorul parca desprins dintr-o carte.
"La ce te gandesti?" m-a intrebat el tandru.
Am zambit, ghemuindu-ma la pieptul sau.
"Stateam in apartamentul meu ingrijorandu-ma pentru marturia impotriva tatalui iubitului meu de atunci acum nici un an." am murmurat eu.
Edward a strambat din nas.
"Sa nu vorbim despre nemernic acum, iubire." a soptit el, sarutandu-mi gatul.
Am inchis ochii, cu zambetul inca intins pe buze.
"Nu fac asta," am spus eu. "Spun doar ca niciodata nu -as fi asteptat la asta cand am intrat in programul de protectie al martorilor."
Edward a chicotit.
"Iti doresti sa fi primit un alt agent, pe cineva normal?"
L-am lovit peste mana jucasusa.
"Sigur ca nu." am spus eu. "Ma gandesc cat de norocoasa am fost sa fi fost incredintata celui mai minunat om de pe fata pamantului."
Edward si-a dat peste cap.
"Ma supraapreciezi." a spus el, intorcandu-ma in bratele sale pentru a-si odihni fruntea pe a mea.
"Dar asa te vad eu." am murmurat eu, punandu-mi mainile in jurul gatului sau.
A incercat sa lupte cu un zambet, dar nu i-a prea iesit. In cele din urma, si-a eliberat intreg efectul sau ametitor si m-a sarutat.
"Pentru totdeauna?" a intrebat el jucaus.
Am ras.
"Si mai mult."
____________________________
Cam asta e:d Mai avem doar un epilog, dar in fine :) Voi incerca sa-l postez cat mai repede.
Va rog, nu va zgarciti la comentarii! :) Lasati orice parere! Vreo parte favorita din capitolul asta? Care e capitolul vostru preferat? Sunt chiar curioasa...:D Revin cat pot de repede cu epilogul, chiar daca nu sunt asa nerabdatoare sa scap de Reassigned Identity :( Huh...:-<
Love you all:X:X
Astept comentariile voastre:)
Pupici :*:*:*
Dienutza
