Capitolul 10:

Inainte sa incep, autoarea isi cere scuze pentru o greseala majora din capitolul trecut (si nici eu nu m-am gandit sa o corectez...:"> ). A descris-o pe Victoria si a spus Tanya. Trebuia sa fie Tanya, dar a spus roscata in loc de blonda :D. Si iata si capitolul, dupa o lunga asteptare, dar v-am spus ca mi s-a stricat tastatura :D. Ah, si in acest capitol vine o surprizaaaaa :X:X:X

________________________

"Poze!" a cantat Alice.

Mi-am ridicat curioasa privirea din castronul meu de cereale. Eu si Edward avusesem un mic dejun tacut, vazand ca nu era nimeni in jur cand coborasem noi.

Acum Alice a dansat pana in bucatarie, furand o felie de paine prajita din farfuria lui Edward. Esme a urmat-o si ne-a zambit.

"Buna dimineata, Bella!" a salutat ea.

Eu am zambit.

"Buna dimineata!"

Edward si-a dres exagerat glasul.

"Oh, scuze, draga!" a chicotit Esme. "Buna dimineata, Edward!"

" 'Neata, mama!"

Mi-a aruncat o privire disperata si s-a bosumflat.

"Pe tine te place mai mult." m-a tachinat el.

Am chicotit si am ridicat din umeri, neincercand sa neg.

"Nu vreti sa stiti ce facem astazi?" a intrebat Alice entuziasmata.

"Poze?"

Edward s-a incruntat in timp ce sora sa a furat alta felie de paine prajita.

"Nu poti sa-ti faci si tu?" a mormait el.

Ea a ridicat din umeri.

"Tu nu te superi."

El si-a dat ochii peste cap la mine iar eu am chicotit.

"Deci!" a ciripit Alice, revenind la subiect. "Eu si mama tocmai discutam despre faptul ca nu am mai facut de mult fotografii cu familia."

M-a privit si a zambit.

"Si niciuna de cand Bella a intrat in familie."

"Deci," a preluat Esme. "L-am sunat pe fotograf si am stabilit o sedinta pentru ora 2."

M-am strambat la castronul meu cu cereale. Uram pozele cu mine. Nu ma suparam sa fac poze dar pur si simplu detestam sa fiu in fata camerei. Si m-am facut mica in interior la gandul de a sta cu Cullen-ii, aparenta mea mediocra contrastata de frumusetea lor fina.

Nu, nu asteptam cu nerabdare asta desi o parte din mine radia de fericire si ingamfare ca ma voiau in familia lor. Sau cel putin in poze.

"O sa fie asa amuzant!" a proclamat Alice.

I-am dat un zambet slab desi eu nu prea eram de acord cu ea.

"Va fi dragut sa avem o poza actuala cu intreaga familie." a aprobat Esme bucuroasa.

"O sa-l sun pe Jazzy." a zambit Alice, disparand pe usa.

Esme a chicotit bland in timp ce o privea plecand.

"Iar eu o sa-i sun pe Rosalie si Emmett ca sa ajunga aici la timp."

Ne-a zambit inca o data fericita inainte sa plece in aceeasi directie in care topaise fiica ei inainte.

"Amintiti-va." ne-a spus ea. "Ora 2."

Am oftat, stramband din nas inainte sa-mi dau seama ca Edward ma privea calculat.

"Ce e in neregula?" a intrebat el.

"Nimic de fapt." am oftat eu. "Doar ca nu-mi place sa mi se faca poze."

Si asta era o afirmatie modesta!

"Oh. Da." a spus Edwrad pe un ton atotstiutor. "Am uitat. Domnisoara Bella uraste sa fie in centrul atentiei."

***

"Ii putem aduce domnisoarei Cullen un taburet?" a intrebat fotograful din senin.

Emmett a chicotit, Alice l-a inghiontit pe Emmett, iar asistentul fotografului s-a grabit sa aduca un taburet.

M-am dat la o parte neindemanatica.

Carlisle si Esme stateau pe un fotoliu de doua persoane, imbracati in alb. Esme parea un inger purtand o rochie alba fluida, parul ei de caramel cazandu-i lejer pe umeri. Era comod adapostita sub bratul lui Carlisle.

Emmett statea in spatele fotoliului la dreapta lui Carlisle, bratele sale in jurul lui Rosalie care purta o rochie neagra. Toti purtam negru de fapt, ceva despre "a separa matriarhul si patriarhul."

Chiar si micuta Abby purta o bluza neagra, pufoasa si o pereche de jeansi inchisi la culoare, stralucind in fata camerei. Buclele ei frumoase erau tinute banderola neagra.

Alice si Jasper erau in spatele fotoliului in stanga lui Esme. Alice privea furioasa in timp ce fotograful incerca sa o convinga sa stea pe taburet ca sa fie putin mai inalta. Desi eu nu credeam ca asta ar fi ajutat prea mult pentru ca fetelor Cullen cu siguranta le placea ca baietii lor sa fie inalti. Jasper nu era la fel de inalt ca Emmett dar inca era putin mai inalt decat Edward.

Jasper a privit-o, putin incruntat, ca si cum dispozitia ei era contagioasa si nu putea sa nu se incrunte daca ea era suparata. S-a aplecat putin si i-a soptit ceva la ureche. Ea a pufnit, dar privirea furioasa i-a disparut. El a sarutat-o pe obraz inainte sa se indeparteze putin si sa-i zambeasca. Buzele ei erau stranse ca si cum se incapatana sa nu zambeasca desi chiar voia.

El a chicotit si cu o miscare fluida a pus-o in picioare pe micul taburet. Ea a tipat cu surprindere si a chicotit. Bratele lui inca erau in jurul ei iar ea s-a ridicat pe varfuri ca sa-l sarute pe obraz.

Nu stiu cum a reusit ea asta pentru ca pentru mine era destul de greu doar sa stau in picioare in aceste cizme nenorocite pe care ma facuse ea sa le port.

Eu purtam jeansi inchisi la culoare, decolorati, si un pulover negru. Da, eram constienta ca tinuta mea se potrivea perfect cu a lui Abby cu exceptia cizmelor acelea inalte, negre, pana la genunchi. Dar in acestea ma simteam eu comfortabil.

Ei bine, banuiesc ca relativ comfortabil, pentru ca eram extrem de timida. Nu doar pentru ca toti aratau ca modele din reclamele pentru par ci si pentru ca eram inconjurata de cupluri ndragostite pana peste cap.

Eram convinsa ca desi bratele lui Edward erau in jurul meu si ma saruta pe cap eram dureros de evidenti comparativ.

Nu puteam sa nu ma intreb ce avea sa se intample cu aceasta poza dupa ce misiunea noastra se termina.Aveam sa ma intorc acasa si sa nu-l mai vad vreodata pe Edward. Iar el avea sa...ce? Sa le spuna ca divortasem. Aveau sa fie fericiti? Usurati? Astfel el avea sa-si gaseasca o sotie care sa-l merite cu adevarat. El chiar merita asta; sa fie cu adevarat indragostit, sa aiba ce aveau surorile lui. Dar numai gandul ca Edward putea fi cu altcineva imi facea inima sa se stranga cu durere si trebuia sa inchid ochii, incercand sa-mi recapat respiratia.

"Bella?" m-a strigat fotograful. "Arati ca si cum ai avea dureri."

Edward s-a intors spre mine astfel incat eram direct orientata spre el.

"Esti bine?" m-a intrebat el, incruntandu-se.

Am incuviintat din cap, fortand un zambet.

"Sunt bine." am spus. "Doar o mica durere de cap."

Edward nu pare convins, inca privindu-ma calculat. Ma privise respectuos inca de la iesirea mea de ieri. Ca si cum crezand ca daca avea sa-mi intoarca spatele aveam sa izbucnesc din nou.

Am incercat sa-mi fac zambetul mai convingator dar nu eram sigura daca functionase sau nu.

"Am facut pozele de grup oricum." a anuntat fotograful ."E timpul pentru pozele de cuplu."

Poze de cuplu? La naiba.

"Yay!" a batut Alice din palme. "Noi suntem primii!"

Esme s-a intors pe canapea.

"Esti bine, draga?" m-a intrebat ea, preocupata.

Am zambit cu adevarat de data asta, atinsa de gestul ei.

"Doar o mica durere de cap." am asigurat-o eu. "Voi fi bine."

"Poate e blitul camerei." a meditat ea. "De ce nu te asezi pana vine randul tau si al lui Edward?"

Am incuviintat din cap, mai mult decat bucuroasa sa pasesc departe de lumina orbitoare, si am mers pana la un scaun de pe margine.

"Va trebui sa fim convingatori." a murmurat Edward, intinzandu-mi o cana de apa.

Am luat cana recunoscatoare si am incuviintat din cap.

"Sa speram ca sunt o acrtita mai buna decat am crezut." am meditat eu in timp ce celelalte cupluri isi faceau randul. Pareau atat de fericiti, atat de indragostiti, atat de... diferiti de noi, sunt sigura.

Ce puteam face? Acesta parea sa fie testul fninal.

"Edward?" a strigat fotograful agitat."Bella?"

Edward m-a privit, ca si cum cauta ceva. Nu sunt sigura ce a vazut acolo dar mi-a intins mana ca sa ma ajute sa ma ridic.

"Vei fi bine." a soptit el in urechea mea. "Doar uita ca toata lumea e acolo."

Usor de zis, greu de facut cand sunt noua perechi de ochi fixate pe tine. Pentru numele lui Dumnezeu, chiar si fetita de 3 ani ne urmarea!

"Doar pozati in asa fel incat va simtiti voi cel mai natural." ne-a instruit fotograful.

M-am uitat timida la Edward. Oh, ironia.

Statea langa mine si avea o mana pe talia mea.

"Bine, Bella." am gandit eu. "Asta nu e atat de greu. A fost la o apropiere mai mare de tine decat acum."

Obrajii mi s-au colorat in timp ce gandul mi-a zburat la dimineata aceasta. Se pare ca trezirea in bratele lui Edward devenise un fel de rutina pentru mine. Edweard nu a spus nimic, slava Domnului! Cred ca amandoi stiam ca era inevitabil. Inconstientul meu pur si simplu atras de el, ca si cum el era un magnet. Dar avusesem o intelegere nerostita sa nu vorbim despre asta, sa nu facem taraboi in legatura cu ceva despre care eu. Nu. Puteam. Face. Nimic.

"Bella?" m-a indemnat fotograful.

Edward s-a aplecat, respiratia lui batand peste urechea mea.

"Stiu ca asta este jenant." a oftat el. "Dar face parte din misiune."

Nu stiu de ce dar mentionarea misiunii mi-a pus un gust rau in gura. O amintire ca bratele lui in jurul taliei mele erau doar de fatada.

"Nu e timp de amaraciuni, Bella." mi-am amintit eu. Cel putin el isi joaca partea.

Am fortat un zambet si mi-am pus un brat pe talia lui, lasandu-mi capul pe pieptul lui.

Nu a fost niciun blit de la camera.

"Wow." a spus Rosalie sec. "Parca ati fi prieteni din tabara de vara."

Am ras cu nervozitate.

"Las-o in pace, Rose." a spus Edward pe un ton poruncitor. "Nu-i place sa i se faca poze."

"Poate s-ar simti mai comfortabil daca i-am da putin spatiu?"a sugerat Esme politicoasa.

Nimeni nu s-a miscat.

Edward a oftat.

S-a intors astfel incat eram fata in fata iar respiratia mi s-a taiat.

Ce avea agentul meu secret ticalos si rautacios planuit acum?

Si-a pus mainile pe umerii mei, facand contact vizual.

Nu puteam sa-mi mut privirea nici daca voiam. Ochii lui verzi mocneau cu intensitate si determinare.

Determinare pentru ce? m-am intrebat eu, inghitind in sec.

Si-a trecut mainile usor de pe umerii mei, in jos pe brate, inainte sa-mi captureze incheieturile. Umflaturi au aparut de-a lungul bratelor mele iar eu am tremurat. Chiar si cele inocente atingeri ale lui Edward ma facea sa ma simt ca si cum luasem foc si imi dadea crize.

Degetele lui au format catuse in jurul incheieturilor mele si mi-a ridicat incet bratele pana cand mainiule mele se odihneau pe umerii lui iar el mi-a prins talia.

Si am stat asa privindu-ne pentru o perioada lunga de timp.

Am auzit 'click'-ul camerei si eram vag constienta de blit dar nu-mi puteam miuta privirea de la Edward Era ca si cum ma paralizase.

Iar el refuza sa-mi dea drumul din vraja in timp e se apleca sa-mi sarute fruntea. Ochii mei s-au inchis in timp ce buzele lui zaboveau acolo.

A fost un alt 'click' de la camera dar nu ma puteam face sa-mi pese.

Degetele lui s-au incovoiat aproape imperceptibil in jurul taliei mele inainte sa o paraseasca dureros de incet.

Mi-am fortat ochii sa se deschida cu mnai mult efort decat ii inchisesem, iar mainile mele au alunecat de pe gatul lui.

Mi-a prins o mana si m-a privit cu ochii parca arzand fara flacara.

"Cred ca si-au obtinut pozele." a murmurat el, vocea lui aproape insesizabil mai aspra.

Am inghitit in sec si am incuviintat mut din cap.

El si-a arcuit o spranceana cam fals si a dus mana mea la buze,plasand un sarut acolo in timp ce facea o plecaciune, total in stilul Mr. Darcy.

Apoi am auzit un 'click' de la camera dar de data asta nu eram sigura.

Omul asta ma innebunise de-a binelea si nici macar nu ma sarutase.

Mi-a dat drumul la mana si s-a indreptat dar ochii inca ii mocneau.

Nimeni nu putea fi un actor chiar atata de bun, nu-i asa?

"Asa mai merge!" a explodat Emmett.

Rosalie a chicotit.

"Multumesc." a spus fotograful. "Avem niste poze grozave."

Am rosit, uitandu-0ma in jos. Oriunde numai nu la Edwarrd.

"Esti destul de fotogenica atunci cand esti detasata, doamna Cullen." a adus el vorba.

Sau cand un prespus sot te ameteste incat uiti si ca sunt camere in incapere. Om frustrant.

"Stii." a spus Esme ganditoare. "Nu am apucat sa vedem pozele voastre de la nunta."

Edward a vorbit pentru prima data, parand oarecum la distanta.

Nu puteam sa nu ma gandesc cum se uitase aproape lung la buzele mele ieri. Era posibil ca eu sa-mi fi imaginat asta? Doar sa vad ce voiam sa vad? Sau era posibil ca el sa nu fie la fel de rece si calculat cum parea, ca putea fi mai afectat de asta decat parea?

"Nu avem." a raspuns el. "Am cumparat un aparat foto de mana a doua din Vegas si am facut cateva dar nu au iesit. "

"O , Doamne." a tipat Alice, sunand ingrozita, "Nu aveti poze de la nunta?"

Eu si Edward ne-am aruncat o privire.

Bine gandit! Aparatul foto ieftin si mizerabil ne-a stricat pozele de la nunta., mult mai credibil decat povestea adevarata. Ma intreb daca ar fiu crezut vreunul povestea adevarata daca le-am fi spus-o.

Am incuviintat din cap.

Buza inferioara a lui Alice a tremurat.

"Asta-i groaznic." a soptit ea.

Edward si-a trecut o mana prin par, privindu-si sora mai mica. Alice parea sora mai mare in majoritatea timpului, dar acum mi-o puteam imagina pe Alice ca un copil mic, fugind la fratele ei mai mare pentru protectie. Era ceva protector in maxilarul lui inclestat.

"Nu fi trista Ali." a rugat-o el. "Fotograful a spus ca au iesit niste poze grozave astazi."

Am incuviintat din cap, incercand sa ma gandesc la ceva care sa o faca sa se simta mai bine. Uram sa o vad pe Alice asa.

"Asta e atat de trist." s-a smiorcait ea.

"Putem face cate poze vrei la cealalta nunta." i-am promis eu.

De indata ce cuvintele mi-au parasit buzele am tresarit.

Capul lui Edward s-a intors brusc spre minem, cu ochii intrebatori.

Pur si simplu nu voiam ca ea sa fie trista. Poate era cumnata mea falsa dar imi era o adevarata prietena. Nu voiam sa ii incurajez ideea. Avea sa mareasca dezamagirea cand nu avea sa fie nicio nunta.

"Serios?" a intrebat ea neincrezatoare, Vazusera toti ezitarea mea cand facusem acele poze.

Am incuviintat prosteste din cap.

"Pot sa va fac o poza ca proaspat casatoriti." a spus fotograful,renuntand la tonul profesional pentru prima data de cand sosise.

In ce ne bagasem?

"O adevarata atitudine de nunta." a ciripit el carismatic. "Sarut-o."

"Ce!" am exclamat eu si Edward in acelasi timp.

In camera s-a instalat linistea dupa izbucnirea noastra, toata lumea aruncandu-si priviri intrebatoare.

"Eddie." a chicotit Emmett pana la urma. "Stim cu toii ca esti timid."

Si-a fluturat genele comic.

"Dar fii baiat bun si da-i sotioarei tale un pupic."

A ranjit ca un scolar nazdravan. Cine ar fi crezut ca Emmett era romantic?

Edward si-a plimbat ochii prin incapere, ca un animal care tocmai realizease ca era incoltit. Privirea lui s-a oprit asupra mea si a oftat, sunand infrant.

A facut un pas spre mine si inima mea a tresarit. Nu putea vorbi serios!

Si-a pus o mana in jurul taliei mele si m-a tras mai aproape de el. Mainile mele au zburat spre pieptul lui pentru a-mi regasi echilibrul.

Cu mana sa libera mi-a dat o suvita de par dupa ureche cu tandrete. Genunchii mi s-au inmuiat.

"Nu trebuie sa facem asta daca te simti incomod." a soptit el, la doar cativa centimentri de urechea mea astfel incat nimeni nu putea auzi.

Am inghitit in sec iar el si-a frecat nasul de maxilarul meu, asteptandu-mi raspunsul.

"S-sunt b-bine." am bolborosit eu.

I-am prins tricoul in pumni in timp ce nasul lui se plimba de-a lungul maxilarului meu pana la barba si inapoi.

"Esti sigura?" a respirat el.

Imi pierdusem abilitatea de a vorbi deci doar am incuviintat din cap, cu respiratia tremuranda.

A plasat un sarut pe lobul urechii mele.

"Cum vrei."

Si-a mutat mana care nu era pe talia mea ca sa-mi prinda obrazul iar ochii mei s-au inchis.

Buzele lui au zabovit deasura alor mele, atat de aproape ca ii puteam simti respiratia incrucisandu-se cu a mea.

Chiar cand urma sa deschid ochii sa vad ce facea sau sa preiau eu controlul si sa-mi zdrobesc buzele de ale lui, el si-a atins incet buzele de ale mele, ca si cum incerca marea cu degeteul.

Buzele mele au tremurat usor acolo unde ale lui le atinsesera, nu conta cat de putin.

Apoi buzele lui Edward le-au gasit din nou pe ale mele, mai ferm de data aceasta.

Mainile mele au alunecat de la pieptul lui la umeri pentru a nu cadea in timp ce-si misca buzele tandru cu ale mele.

El s-a retras aproape insesizabil iar mainile mele i-au strans umerii. Stiam ca amandoi aveam sa regretam asta mai tarziu, dar aveam nevoie ca el sa continue.

Edward s-a intors, prinzandu-mi delicat buza inferioara intre buzele sale.

Am gafait.

Undeva in departare am auzit o usa inchizandu-se dar nu eram sigura. Asta nici macar nu era in sfera mea de realitate acum. Nu ma puteam concentra decat la buzele lui.

Si-a mutat ambele maini pe soldurile mele, tragandu-ma mai aproape iar eu mi-am incurcat degetele in parul lui.

Mi-a eliberat buza inferioara doar ca sa-mi prinda buza inferioara intre dintii sai, iar eu am ramas cu acea nebunesc de perfecta, bosumflata buza inferioara.

Am muscat-o putin iar el a icnit. Am zambit peste buzele sale, fericita ca aveam totusi ceva efect asupra lui.

Degetele sale desenau lenese forme pe soldurile mele iar eu mi-am ingropat mainile si mai adanc in parul sau. Era mult mai moale decat parea.

Oricat as fi incercat sa ma lupt, aveam nevoie de oxigen. Am mai plasat un sarut pe buza sa inferioara si m-am indepartat usor, respirand sacadat.

Edward si-a odihnit fruntea de a mea, gafaind.

Doar ne uitam unul la altul in timp ce respiratiile ni se reglau. Ochii lui aveau cea mai vibranta nuanta de verde pe care o vazusem vreodata.

"Ei bine, asta nu a fost foarte profesional." a ranjit el.

Am rosit, desprinzandu-mi degetele din parul sau.

Edward nu s-a miscat.

"Orice ajuta misiunea." am mormait eu.

Si-a arcuit o spranceana, amuzat.

'Oh, da." a zambit.

A plasat un alt sarut, impulsiv, pe buzele mele iar eu am tipat usor de surprindere.

"Pentru binele misiunii." a spus el, apoi a facut un pas inapoi, uitandu-se prin incapere.

S-a incruntat, confuz.

"Unde sunt toti?" a intrebat el.

Mi-am scuturat capul, sperand sa-mi revin.

"Nu stiu." am mormait eu.

M-am impiedicat usor si Edward mi-a prins cotul.

"Esti bine acolo, Bella?" m-a intrebat, incapabil sa-si ascunda amuzamentul din voce.

A ranjit la mine iar eu i-am aruncat o privire furioasa,imbujorarea mea reaparand inainte chiar sa fi disparut.

"Sunt bine." i-am spus eu taios, tragandu-mi cotul. "Au plecat. Am auzit usa inchizandu-se."

Brusc pe fata mi-a aparut un ranjet.

"Ce s-a intamplat?" am intrebat cu inocenta. "Nu i-ai auzit plecand?"

Ochii lui au zburat spre buzele mele atat de repede ca nici nu eram sigura ca vazusem asta. Apoi si-a dres glasul jenat.

"Nu." a recunoscut el, privindu-ma timid. "Nu i-am auzit."

Mi-am ridicat sprancenele. El doar juca un rol ca sa ma tina pe mine in viata. Un sarut, nu conta cat de zdrobitor de minunat fusese,nu putea schimba asta. Dar el cu siguranta il savurase. Deci unde ne lasa asta?

"Voi doi va satisfaceti acolo?" a intrebat Emmett din spatele usii.

Obrajii mei capasera culoarea rosu aprins. Sunt sigura ca puteau simti caldura emanata de fata mea chiar de unde stateau ei. Cat de mult vazusera? Am incercat sa-mi amintesc momentul in care auzisem usa inchizandu-se dar nu puteam.

Edward a oftat, mergand spre usa si deschizand-o fara niciun cuvant.

"Wow." a spus Rosalie. "V-am cerut un sarut nu un spectacol gratuit."

Emmett a chicotit.

"Chiar si fotograful a plecat, omule!"

Imbujorarea mea nu avea sa mai dispara acum. Ma facea sa ma simt oarecum bine ca si obrajii lui Edward erau colorati cu un roz pal.

"Si telefonul tau a sunat de vreo trei ori." a spus Alice.

Edward si-a ridicat mana, a intins palma, si Alice i-a pus telefonul acolo, ranjind.

"Bella?" a spus el, privindu-ma peste umar. "Um...trebuie sa merg sa verific asta..."

Am incuviintat din cap, fara sa fac contact vizual.

"Deci..surioara mai mica..." a spus Emmett imediat ce usa s-a inchis dupa Edward.

Am facut o grimasa.

"Emmett." am gemut eu.

"Oh, lasa fata in pace." l-a mustrat Carlisle.

Am palit.

Nu numai ca intrecusem limita cu un barbat in fata surorilor si cumnatilor lui. Ci si in fata parintilor lui. Doamne, ia-ma acum!

Emmett doar a ras.

"Te-ai imbujorat!" a ovationat el.

L-am privit furioasa. Sigur ca ma imbujorasem. Asta fusese cea mai jenanta situatie in care fusesem.

"Ar trebui sa mergem acasa." a spus Edward taios din usa.

Asta a fost un apel rapid.

I-am aruncat o privire de multumire dar nu mi-a raspuns la zambet. Nu mi-a dat acel zambet strengar cu care eram obisnuita. Fata lui era intensa intr-un fel cu totul nou. Parea...aproape periculos. Era o diferenta atat de mare de la tachinarea de mai devreme.

"Edward, ce s-a intamplat?" l-am intrebat eu. "Cine era la telefon."

Si-a inclestat maxilarul, il puteam vedea tensionandu-se in intregime. Stomacul meu s-a strans, respiratia mi s-a taiat. Stiam ca era ceva oribil fara sa mai fie nevoie ca el sa spuna ceva.

"Munca." a spus el indiferent.

Inima mea aproape ca s-a oprit.

Familia lui putea crede ca era "munca" in sensul "oh, au sunat cei de la spital si vacanta noastra s-ar putea scurta." Dar eu stiam ca aceasta "munca" era monumentala. Deja imi schimbase viata o data si stiam ca o putea face din nou. Si din expresia lui Edward imi dadeam seama ca nu era o schimbare in bine.

____________________

Ok, aici e sarutul. :X

Nu stiu ce ziceti voi, dar mie mi se pare cea mai frumoasa descriere a unui sarut din cate am vazut vreodata. Voua cum vi s-a parut? :) Daca ati citit descrieri mai bune, lasati-mi un link, mi-ar placea sa va aflu si voua gusturile ;))

Ah, si autoarea a spus ca nu vor fi scene..fierbinti. Si adevarul este ca eu sunt intrutotul de acord :). Imi place si mie sa mai citesc ficuri care au asa ceva, dar aici, cred ca firul povestii s-ar destrama :) Voi ce ziceti? :D

Love ya all!! :X:X:X:X:X

Comment!:*:*:*:*